Stam langa lacul ce priveste neincetat
La o minune mare, la cerul instelat.
Si stam cuminti acolo murind incet, usor,
Iar ingeri se ridica zburand al nostru zbor.
Te am aici, acum, si mult te pretuiesc,
Te trag mai langa mine, te-atrag si te iubesc.
Iti vad prea-dulce buza cum vine inspre a mea,
Iti vad prea-fina mana cum cade-n palma mea.
Si ochii tai caprui ce dulce m-amagesc
Ii vad straluce-n rai cu-alaiul ingeresc.
Iar demon ce ma vad, stam langa lacul clar
Si ingerul ce esti e doar un gust amar.
De demon ai nevoie ca sa te implinesti
Si inger ramanand n-o sa te fericesti…
Crezi oare in iubirea de demon si de inger?
Cu aripa-ti m-atinge si sufletul imi plange.
Tot mare e distanta ce mult timp ne desparte,
Iar raiul tau si iadul meu sunt doar iluzii sparte.
De dorul ce ne-incearca si multe lumi ascunde,
Iubito tine minte, nu-i despre „acum”, ci „unde”.
