Iti multumesc ca esti ce n-am fost niciodata.
Eu cateodata,
ca o fata,
ma fastacesc si cred in lumea toata,
Desi n-ar trebui.
Iti multumesc c-am fost copii
mai vii,
mai plini de viata si de vise
mai mult sau mai putin promise,
nestinse.
As vrea sa-ti multumesc pentru dreptate,
dar nu pot face asta acum, poate,
pentru ca te-am pierdut in fapte.
Si ma gandesc sa-ti multumesc
pentru copilul ce-l gandesc,
in alta lume…ne intrezaresc.
De-as spune ca iti multumesc ca m-ai iubit
n-as termina de multumit,
promit.
Si la sfarsit iti multumesc neincetat
doar pentru simplul fapt
c-ai existat.
