In fiecare zi intalnesti zeci sau sute de oameni noi, toti dintre ei fiind oportunitati. Oportunitati de amicitie, poate prietenie, conversatie sau chiar iubire. Fie ca realizezi sau nu, sunt peste tot in jur si chiar daca suntem departe de era unui „Buna, ce mai faci? Eu sunt X” aruncat intr-un parc, metrou, tramvai sau mai stiu eu ce, ei exista in continuare, sunt acolo.
Daca cei mai multi dintre ei nu vibreaza neaparat la aceeasi frecventa cu tine, o mica parte relationeaza cu frecventa la care vibrezi tu. Ei sunt oportunitatile de prietenie. Pe langa ei mai exista si un om care chiar vibreaza la aceeasi frecventa cu tine, care iti impartaseste crezurile si ideile, care te face sa zambesti (chiar si in interior) prin prisma a niste mici detalii pe care tu le consideri importante. Omul respectiv este oportunitatea iubirii.
Iar daca asta iti doresti, cum construiesti un inceput de relatie sanatoasa si de lunga durata (preferabil pe viata)? E o intrebare pe care am intalnit-o mai des in perioada asta si care poate sa difere in functie de personalitatea fiecaruia, dar eu consider ca sunt o serie de pasi universal aplicabili care intotdeauna au avut si intotdeauna vor avea rol de temelie.
Pai prima si prima oara prin comunicare. Foarte multa comunicare. E momentul ala magic de la inceput cand vrei (sau ar trebui sa vrei) sa stii cat mai multe despre cealalta persoana. Iar daca in termeni fantastici asta s-ar traduce altfel, in practica lucrurile sunt simple. Vrei sa stii ce ii place celuilalt, ce nu, ce idei aveti in comun, care este parerea celuilalt cu privire la interesele tale, ce pasiuni aveti in comun si ce dorinte de viitor are fiecare si multe alte asemenea aspecte. E un joc de-a Simon says doar ca e camuflat melodios in spatele unor zambete si gesturi delicate menite sa ofere siguranta raspunsului. Red flag-ul aici este sa vezi ca celalalt nu comunica la fel de mult ca si tine, ca tu pui intrebari iar celalalt nu o face, ca tu acorzi interes iar celalalt nu. Deasemenea, un big no-no aici este sa nu te implici, sa raspunzi silabic la intrebari cu sens, sa fii prea rece sau prea cald pe firul narativ propus de celalalt.
Mai apoi urmeaza timpul. Timpul tau este foarte important pentru tine iar tu alegi cum ti-l imparti. Partea proasta atunci cand alegi sa incepi o relatie este ca si celalalt vede asta intr-un fel sau altul. Nu e nimic complicat, nimic supranatural, ci doar un simplu display de prioritati la care evident celalalt are acces. Timpul tau, mai ales la inceput, este strict legat de comunicare. Asta se traduce prin faptul ca vrei sa vorbesti cat mai mult cu cealalta persoana, sa-i spui cat mai multe, sa afli cat mai multe, sa-i arati celuilalt cine esti tu si celalalt sa-ti arata tie cine e. Tradus in termeni si mai practici, nu vad primele saptamani sau poate chiar primele luni fara comunicare zilnica. Nu e un must, e ceva natural care oricum ar trebui sa vina de la tine. E un alt joc frumos de-a balanta in care trebuie sa echilibrezi timpul si spatiul personal cu cele comune. Red flag-ul aici este sa lansezi o premisa la care sa nu primesti raspuns; sau sa primesti un raspuns dincolo de timpul pe care il consideri tu echilibrat (cum ar fi peste o saptamana). Daca cealalta persoana nu e dornica sa alfe cum te simti, cum ti-a fost ziua, cum te raportezi la timpul in care nu ati comunicat, sau la premisele pe care le-ai lansat, iti ai raspunsul. La fel, un big no-no aici este sa prioritizezi lucruri trecatoare in detrimentul comunicarii; in termeni practici asta se rezuma la faptul ca alegi sa faci ceva ce ai putea sa faci si maine/poimaine/peste 3 zile/whatever in loc sa acorzi timpul si interesul necesar celeilalte persoane (evident, dupa cum am stabilit la inceput, daca iti doresti asta). Genul asta de lucruri sunt vizibile pentru celalalt si sadesc neincredere, dubii, intrebari, iar dupa cum iti imaginezi, aceastea sunt mai mult decat daunatoare mai ales in inceputul unei relatii.
Dupa urmeaza aprecierea. Este evident ca din momentul in care alegi sa incepi o relatie cu celalalt, iti plac anumite lucruri. Fizice, psihice, sentimentale. Sentimentul este mai intotdeauna reciproc, dar lucrurile astea nu sunt menite a fi evidente ci au rol de apreciere, afectiune. Asa ca tu trebuie sa le dai valoare, sa le dai voce si sa ii arati celuilalt ca il apreciezi in mod real pentru acele lucruri. Nu e suficient sa le gandesti, ci trebuie sa le si spui. Asta intotdeauna cimenteaza comunicarea dintre voi si aduc un boost de incredere, mai ales in raspunsul care va urma sa vina inspre tine. Cel mai mare red flag aici este sa vezi ca celalat nu are abilitatea de a vocifera aprecierea lui fata de tine, ca propriu-zis nu are ce sa-ti spuna. De multe ori asta se intampla atunci cand interactiunea initiala este bazata doar pe fizic sau doar pe psihic iar celalalt nu le poate coordona. Un big no-no este sa gandesti lucruri frumoase despre celalalt dar sa nu le spui, sa vezi lucruri care te atrag dar sa le tii doar pentru tine. De cele mai multe ori, cealalta persoana creeaza un set de actiuni tocmai pentru a starni sentimente, iar daca aceastea nu sunt confirmate sau apreciate de tine, va renunta la ele deoarece va considera ca nu au efect.
Ultima, unindu-le pe toate, este nevoia de celalalt. Este legata de toate celelalte, dar separata pentru ca se manifesta usor diferit. Traim intr-o era in care comunicarea online e second nature, dar asta nu ar trebui sa minimizeze nevoia de interactiune fizica. O ora fata in fata valoreaza cat o mie de ore vorbite in orice alt fel. Si atunci, ar trebui sa simti nevoia sa fii langa celalalt, sa discuti, sa-l privesti, sa stati fata in fata intr-un parc sau la un restaurant ore in sir in care sa povestiti despre tot si despre nimic. Asta implicit se traduce in nevoia de a-i vedea zambetul, parul, ochii, gesturile, mimica sau orice altceva iti mai place tie in mod special la cealalta persoana. Nevoia de celalalt e legata de comunicare pentru ca vrei sa vorbesti, e legata de timp pentru ca vrei sa petreceti timp impreuna, e legata de apreciere pentru ca iti place timpul pe care il petreceti impreuna. Red flag-ul aici este fie incompatibilitatea fizica, reala (va intelegeti foarte bine in online dar fata in fata lucrurile se schimba dramatic), fie lipsa dorintei de a ajunge fata in fata (tu sau cealalta persoana suntenti perfect confortabili in a vorbi online sau doar la telefon si nu simtiti nevoia de a fi unul langa celalalt). Cel mai mare no-no aici este asemanator cu cel de la timp, respectiv nu acorzi destula importanta nevoii de a fi langa celalalt si alegi alte lucruri in detrimentul acestuia. Poti sa iesi la un film cu prietenii si maine, poti sa mergi la o petrecere oricand, poti sa iesi la un pahar cu your best friendly literally anytime, dar daca alegi sa o faci in detrimentul celeilalte persoane, asuma-ti faptul ca va fi vizibil si interpretabil iar asta poate oricand sa incheie inceputul de relatie pe care il construiti impreuna.
La sfarsit, cand tragi linie, o sa vezi ca e foarte mult vorba de prioritati. Desi am vorbit despre prioritatile in viata de cuplu aici, aceleasi principii se aplica si in cazul de fata doar ca la un nivel incipient. Asta inseamna ca nu sunt la fel de drastice sau de clare, dar baza este aceeasi. In orice interactiune de acest fel in care limita de 5-10 conversatii este depasita, fiecare lucru pe care il face este vizibil si supus ratiunii celuilalt. Acest lucru este cu atat mai periculos la inceput cu cat este supus si intrebarilor, dubiilor sau lipsei de cunoastere. Orice faci este interpretabil pentru celalalt iar orice actiune de-a ta este pusa sub semnul analizei. Si reciproca, evident. Tocmai de aceea cele mai multe relatii nu au un start sanatos sau o continuare la fel de sanatoasa. E vorba de efort si atentie, de disponibilitate si implicare. E foarte usor sa intri intr-o relatie si sa o lasi sa curga; asta nu o sa insemne niciodata ca va curge in directia buna sau in directia in care va doriti voi. Daca cineva ti-a spus vreodata ca relatiile de iubire nu necesita efort, ori nu era intreg la cap ori nu ai inteles tu ce inseamna asta. Ca sa-ti ofer si o imagine vizuala, gandeste-te la inceputul unei relatii ca la o apa proaspat izvorata: daca lasi raul natural, asa cum curge el, o sa se reverse peste tot in jur pana ce, dupa foarte, foarte mult timp, o sa-si creeze o albie care o sa fie cum ai gandit-o tu sau nu; in schimb, daca depui efort de la bun inceput si construiesti tu albia, depui efort si sapi fiecare cotitura, fiecare linie dreapta si construiesti fiecare pod peste, atunci la sfarsit vei avea un rau care curge exact asa cum ti-ai imaginat tu.
Diferentele, dupa cum bine vezi, sunt de timp. Iar timpul ar trebui sa fie cea mai de pret resursa pe care o ai. Trebuie doar sa decizi cum o cheltuiesti. Simplu, right?