Si uite-asa suntem din nou la inceput.
Sau parc-am fi, zi tu, nu ti se pare?
Parca incepem tot ce a trecut
Si parca tot ce a trecut e-o intamplare.
Din nou, cu trambite si cu parfum perfid,
Cu o coregrafie neastamparata
Plina de rasete ce iarasi coincid
Cu amintiri si umbre de-altadata.
Din nou, in vene se ridica cu dreptate
Si cu ardoare inca un castel.
Mai trece-o zi tiptil si-apoi o noapte
Iar noi inca furam bucati din el.
Din nou, privirea e nedezlipita,
Batuta-n cuie grandios pe celalalt
Ca nu cumva vreounul sa omita
Vreun gest curat sau vreun moment exalt.
Din nou, vibreaza turnul a putere.
Din temelii se zguduie prezentul,
Plin de-ntamplari ascunse si plin de mistere
E ingropat in ciuda sentimentul.
Din nou, un drum se desluseste-n fata
Iar pasii inca is necunoscuti.
Dar urma celuilalt e cea care ne-nvata
Ca noi pasim si nu suntem pierduti.
Si uite-asa suntem din nou la inceput.
Sau parca-am fi, zi tu, nu ti se pare?
Tot ce urmeaza parc-a fost facut,
Iar dupa asta…pare ca dispare.
