Si daca-i frig, e liniste. Regula nescrisa dar si neterminata ce incununeaza un complot social ce isi are radacinile demult si totodata acum. Si mi se pare cumva just sa nu imi permit vreo judecata deopotriva cuminte si obraznica fiindca linistea e buna. Linistea e linistita.
Dar ma gandesc la altii, care mai de care plini de dorinta unui ceva intamplator si complet banal. Nu pot sa nu regret monotonia deja celebra, subtil injectata in sufletul comun ce ne apasa usor, reusind cu foarte multe efort sa elibereze cate unu, cate altul…doar din cand in cand.
Frigul si cu linistea se impaca. Dar ce se intampla cu timpul? De-ar fi ger o viata intreaga…
Papusarul zice: pe ger si pe mister!