Esti frumoasa, ca o zi de primavara.
Esti plapanda, ca o adiere rara.
Te cunosc si-n suflet te ascund,
Doar cu tine-o viata intreaga pot sa plang.
Nu esti ea, nu esti nici el, nici noi.
Desi iti simt buzele tale moi,
Nu stiu daca saruti sau ma iubesti
Si nici macar nu stiu daca traiesti.
Tot trec, aride, zilele de vara
Peste aroma ‘celora de primavara.
Toamna cu alaiul ei de frunze
Intra adanc in pivnita si se ascunde.
Imbracata-n preacurata rochie de gheata
Trece si regina Iarna peste viata.
Si asa la nesfartit se invarteste,
Si asa, trec anii mei de tinerete.
Ieri a fost…si a trecut ca o naluca,
Azi e maine, parca lacrimile mi se usca.
Eu sunt singur, merg pe strada-ntunecata
Si-mi doresc ca nimeni sa ma vada.
Chiar daca-n jur, de fapt, sunt toti ca mine
Nu ne curge acelasi sange fiert prin vine.
Sunt egoist, stiu asta, cred ca-s unic,
Dar pentru mine totul este ludic.
Cred in divinitate, dar nu cred in rai,
Cred si in demoni, ingeri si al lor alai.
Dar esti naiv de crezi ca dupa ce-ai pierit
Ajungi in locul cel mai drag ce l-ai dorit.
Esti rau, viclean, nu crezi in nemurire
Si vrei doar vicii multe…si-avutie.
Ti-e teama, nu stii daca e adevarat sau nu,
Dar eu stiu sigur, eu iti vad sufletul.
