Cand stai deoparte si-ti alegi trecutul,
Cand pomenesti miresme dedemult ucise,
Atunci e clar care-i necunoscutul
Si-atunci ii bine ca traiesti numai in vise.
Ca tulbure-i dorinta unui vechi batran!
De parca ar fi fost vreodata altfel.
Imi amintesc de vremea cand eram stapan
Si tu erai un simplu servitor fidel.
Stii ca-i pacat ca sa nenorocesti iridiu?
Castele-n noapte se scufunda intr-o masca,
Pe care ti-ai facut-o din rubidiu
Si mi-ai pictat-o-n ochi, ca sa traiasca.
Cica iubirea n-are capat sau sfarsit.
Asa traiesc si am trait dintotdeauna,
Insa din ziua-n care eu te-am intalnit
N-am mai vazut nici soarele, nici luna.
Si tu perfida, lepadata de nimic si tot,
M-ai pacalit si mi-ai dat aripi ca sa zbor.
Nu m-am gandit si nici nu am stiut ca pot
Dar am avut incredere ca n-o sa mor.
Iaca cum deseneaza timpul in nisip!
Orgolii parasite si cavouri,
Pe toate ti le dau si iti promit
Ca daca zbor, te iau cu mine printre nouri.
Si ma dezbrac din nou, ca-mi place sa fiu gol.
De-mi pui mana pe piept, sper sa ma arda,
Sa-mi mistuie prin vene-un foc domol
Si sa te faca si pe tine-un pic mai calda.
Blestem dorintele, ca parca nu-s dorinte!
Blestem si un trecut ce nu mai trece.
Iar daca te mai intalnesc printre credinte,
Toate blestemele din mine sa tot plece!
