Toti isi doresc sa fie Arthur mai devreme sau mai tarziu, numai ca nu e despre ce vrei, ci e despre ce stii. Si ce poti. Iti mai aduci aminte ca atunci cand erai mai mic, culorile parca erau mai colorate? Ce s-a intamplat? Cum ai ajuns asa gri, ca om? Si de ce vrei …
Presiunea noului intotdeauna e necunoscuta. E fapt cinstit si agreat ca nu resimti necunoscutul, ci cunoscutul. De aceea o plecaciune continua pe scena vietii tale poate sa-ti aduca mai multe ovatii decat un heirup inopinat ce-si pierde din valoare de fiecare data cand publicul il asimileaza. Dar ce faci cand presiunea se transforma in tensiune? …
Ce vremuri dubioase ajungi sa traiesti! Si totusi, nimic din ce se intampla nu te misca asa cum ar trebui. Rigurozitatea unei societati mult prea adormita de o inertie statuta te face sa devii imun la sentimente. Mai mult, iti inchide pofta de a face, de a trai, de a vrea. Te-ai gandit recent la …
Cuvant de dor…si degeaba. Atat de multa mizerie in jur, in suflete perfide si pe sticla inselatoare. Cum te-ai gandit sa cantaresti un trecut si-un viitor pe mizerie? Daca ar trebui sa fim toti la fel, daca ar trebui sa traim vesnic cu mizeria lasata de altii, nu ar mai fi suflet viu pe pamantul …
E ger naprasnic in suflete turbate. Suflete de oameni seci, goi, in fuga vesnica dupa mai mult. Se simte perturbarea artificiala a unui sentiment comun ce trage un amalgam de trairi tot mai adanc in negura zilnica, monotona si necinstita. Gandeste-te un pic la eternitate. Bea un pahar de vin si gandeste-te la cat de …
Creste tensiunea. Unii se arunca in fata, altii asteapta deznodamant pictat in minciuni ce seamana mult prea mult a adevar. Cine are dreptate? Sau si mai important, cine n-are dreptate? Daca staruinta s-ar masura in aur, cine si l-ar mai atarna la gat? Dar nu, nu se masoara. Si nici nu creste sau scade. Mai …
Ma gandeam, si o fac des, la iubirea din jur. Sau mai precis, lipsa ei. Oameni inhaitati ce se ridica-n slavi, izvor de nepasare si multa, multa creativitate muta. Ce gluma proasta! Si ii vezi pe strada, de mana, iubindu-se „pe veci” dar au un aer atat de mediocru, se privesc atat de rar, nu …
Culoare, adevar si batai de inima. De fiecare vis se leaga un streang de ganduri parfumate ce le folosesti prea rar ca odorizant. Tragi linie si o iei de la capat chiar daca ceata din spate inca nu te recunoaste; iar tu nu o recunosti pe ea. Te-ai gandit vreodata la colectia de brizbrizuri fosforescente …
Puhoi, voci si haos. Apoi liniste. Apoi exuberanta. Si iar liniste… De ce nu se opreste nimeni? De ce nu te opresti tu? Inspre ce se alearga impleticit si inconstient? Daca nu ai inteles deja, si nu ai inteles, moartea nu e linia de finis. Degeaba alergi inspre a face lucruri si inspre a avea …
Ai curaj sa recunosti? Si tu, cu o indignare abila, cladita pe masti atent selectate din sifonierul personalitatii tale, intrebi „ce?”. Raspunsul e simplu: orice. Recunoaste. Dar nu vrei sa o faci, nu vrei sa-ti recunosti prostia, slabiciunea, dezinteresul, aviditatea, egoismul, iubirea – sau lipsa ei. De ce? Pentru ca e mai simplu sa traiesti …
Deciziile sunt in general…nimic. Cuvintele, precar aruncate inainte de fapte sunt, in general, nimic. Curajul de a face sau nu ceva se valorifica in actiunea prorpiu-zisa si nu in abilitatea sau inabilitatea de a pretinde acel lucru. „De maine…” este norma dupa care traiesti. Coloana ta vertebrala nu doar ca lipseste, ci este puternic imbracata …
Aplauzele sunt pentru cei ce au nevoie. Fie ca sunt la inceput sau la sfarsit, definesc actul in sine mai mult ca orice altceva. Adevarul e ca oamenii sunt slabi, au vicii, se regasesc in instante primordiale care nu au nici un efect asupra vietii…adevaratul drog ce caracterizeaza omenirea ca dependenti este moartea. Dorinta insignifianta …
Credibilitate inocenta si dezinteres – caracteristici puternic inradacinate in societatea actuala si probabil si in cea viitoare. Daca ursuzul destin te arunca in fata sau in spate, nimic mai simplu : te complaci si dezvolti o imunitate poate neasteptata pe care o prezinti, alaturi de un zambet larg si poate involuntar. Uratului ii place frumosul, …
E vijelie impetuoasa. Se vede, problema e ca se si simte. Daca pana acun nu era indreptata catre ceva, acum e. Prescriptia unei aventuri sinuoase se dovedeste a fi exact ceea ce se astepta. Abonamentul unui spirit opulent intotdeauna se va bucura de o prelungire de contract pe cand celelalte sunt nevoite sa schimbe operatorul …
Indignare…poate chiar repulsie. Apasarea ce ii striveste pe unii nu ar putea sa fie mai neinteresanta desi aproape intotdeauna merele vecinului sunt mai dulci. Inabilitatea de a ne detasa de social scoate la suprafata o noua dependenta murdara a omului de rand. In momentul in care nu ne-am mai raporta la cei din jur, lumea …
Respectul este pentru majoritatea oamenilor doar o forma obscura de minciuna. Adevarul, ca si mit de sine statator, nu reprezinta nimic mai mult decat o forma erudita a inselaciunii. Desi acceptarea exista, ca urma de interes substantial in viata unui om, de cele mai multe ori aceasta nu este exploatata de cei din jur deoarece …