Deciziile sunt in general…nimic. Cuvintele, precar aruncate inainte de fapte sunt, in general, nimic. Curajul de a face sau nu ceva se valorifica in actiunea prorpiu-zisa si nu in abilitatea sau inabilitatea de a pretinde acel lucru.
„De maine…” este norma dupa care traiesti. Coloana ta vertebrala nu doar ca lipseste, ci este puternic imbracata de o societate care iti seteaza limitele si scopurile. Singura ta scapare este sa fii real si sa intelegi ca societatea te poate sau nu accepta ca fiind ceea ce esti si nimic mai mult.
Daca tu nu esti tu, nimeni altcineva nu va fi in locul tau. De cate ori nu ti-ai dorit sa poti da curs realitatii tale fara nici o urma de presiune exterioara, fara nici un fel de judecata suprema, fara nici un „asa trebuie”? Iti spun eu, de multe ori. Dar pana nu o faci cu adevarat, sunt doar valuri in vant.
Papusarul spune: asuma-te!