Cine a vazut aseara
Pe aici pe la oras
Un miros dulce de vara
Si un piept usor golas?
Se plimba pe Primaverii
Cu un pas inconvoiat
Cam la adapostul serii,
Aproape la-ntunecat.
Avea parul castaniu,
Cu nuante de „astept”.
Ten curat, perfect de viu,
Gatul lung, spatele drept.
Unghii lungi pictate-n verde
Si la maini si la picioare.
Toc inalt ce nu se pierde,
Ci mai mult pare sa zboare.
Nu era prea imbracata,
As minti sa spun ca da.
Insa rochia-i despicata
Trupul il imbratisa.
Am zarit ceva picior
Si mi-a stat mintea in loc!
Lung, frumos, imbietor…
Elegant, urcat pe toc.
Pe mana cu mult curaj
Prezenta ceva poseta.
Nu avea vreun anturaj
Chiar daca era cocheta.
Am avut norocul chior
Sa-mpartim scurta plimbare,
Insa-a fost lucru minor
Fiindca a fost la departare.
Ea in fata, eu in spate,
Ce sa zic…m-am poticnit.
Parca gandurile toate
In haos au izbucnit.
M-am uitat cu neputinta
Cum imi pleaca din privire.
Ce patesti cand n-ai vointa!
Si nici nu imi sta in fire…
D’aia zic, n-ai fost aseara
Prin preajma, pe-acolosa?
N-ai vazut femeie rara
Si pe mine-n urma sa?
Daca da, spune-mi si mie
Incotro s-a dus fecioara.
Vreau ca sa mi-o fac sotie
Si n-astept sa treaca vara!
