Soare incins si urme de-ntrebare.
Asa incepe orice aventura
Sculptata-n ganduri si-n idei barbare
Sub grade multe de temperatura.
Lipsesc deodata si lipsesc cu totul
Curajul si puterea de-a vorbi,
Iar propriu-mi suflet prea incins, ca idiotul,
Are ocazia si onoarea de a se cali.
Nisip purtat de vant printre priviri,
Dar nu nisip purtat in inimi absolvite.
Melancolie si Morgana-ntre simtiri
Isi fac niste odai nenorocite.
Clepsidra se roteste, bunaoara,
Ca un inel nelogodit in noapte,
Iar zeii stau cuminti si o masoara
Si isi arunca pe ascuns cu niste soapte.
Dement e sufletul ce n-are pace
Si singur se arunca in desert,
Caci insusi soarele incins se poate coace
Atunci cand viitoru-i clar incert.
Slavit sa fie timpul, ca-i minune:
Soare incins si tot nu se termina!
Iar de-ar putea, probabil ca ar spune
O poezie scrisa numai din lumina.
