Da, tu esti drogul meu. Sunt dependent, recunosc.
Fiecare dintre noi a avut propriul „brand” de drog la un moment dat. Negi? Aminteste-ti de persoana aia pe care ai iubit-o atat de mult. Voiai sa fie langa tine non-stop, sa ii auzi vocea, sa ii simti respiratia, sa o vezi. Nu voiai sa o pierzi.
Iti aduci aminte de prima oara cand ati stat despartiti o perioada mai mare? Cand nu i-ai auzit vocea cateva zile sau cand nu ai stiut ce face? Iti aduci aminte nelinistea aia mentala care te bantuia, starea aia permanenta de agitatie si entuziasmul ala prostesc al tau de fiecare data cand suna telefonul sau primeai vreun mesaj pe chat? Iti aduci aminte de nevoia aia constanta de a fi langa persoana aia chiar si pentru 5 minute? Stii cum se numeste asta? Sevraj.
Persoana aia e drogul tau. Iti amintesti cum te zbateai si cum plangeai prima oara cand ai crezut ca totul intre voi s-a terminat definitiv? Stii cum se numeste asta? Disperare. Disperare ca iti pierzi doza zilnica. Stii cum e sevrajul si nu vrei sa simti asta.
Ca si in cazul altor droguri, si aici perioada de „curatare” depinde de durata perioadei in care ai folosit drogul si cat de des l-ai folosit. Daca iubirea a fost mare, ai dat de dracu!
„Vreau sa ma sarute, vreau sa fie aici langa mine si sa ma tina in brate. Sa ii simt doar putin pielea fina, sa ii vad putin ochii si zambetul ala dement. Vreau sa isi incolaceasca picioarele in jurul meu si sa isi plimbe mana ai prin parul meu…sa ma ciufuleasca. Vreau sa facem dragoste, sa simt chestia aia pe care nu am mai simtit-o cu altcineva. Vreau sa stam unul langa celalalt si sa ne privim in ochi…doar sa ne privim!” – sevraj, baby, sevraj!
Iubirea e drogul care provoaca cea mai periculoasa dependenta – dependenta de sentimente. Dar stii care-i chestia? EA/EL e drogul care provoaca o dependenta si mai periculoasa, letala – dependenta de iubire.