Imbraca-ma

Mi s-a parut ca te aud…

Prin valuri pline de nevoi desarte,
Cu gandul rece si privirea descantata,
Prin foi de univers dar si prin foi de carte
Cred ca ti-am auzit dorinta alintata.

Iar vocea-ti sfanta e subiect de veci.
Tu stii ca imi placea sa te ascult, cuminte,
Printre cuvinte calde si arome reci
Iesite dintr-o gura ce ma minte.

Mi s-a parut ca te si vad…

Scaldata-n umbra unui soare ce-a apus,
Atinsa de un gram de nemurire,
Cu mana calda si cu pieptul prea expus,
Delimitat de simturi si a mea privire.

Cata nuanta, cata claritate…
Toate sunt vechi si toate-s noi curand.
Dar silueta ta pictata cu dreptate
Mi-e tatuata pe retina, vrand nevrand.

Iar ca te simt, e clar deja…

Vibrand in ciuda unui vag destin
Cu sangele fierband de neputiinta,
Acoperita-n nestemate si satin,
Vesnic aflata-n scop si in dorinta.

Iar cand ma simti cu daruire, simt si eu.
Te stiu, ma stii…s-a terminat jocul frivol.
Dar asta e ce-mi place la noi mai mereu,
Ca tu m-imbraci oricat as fi de gol.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Copy link
Powered by Social Snap