Tu esti meniul meu de sarbatoare
plin de culoare, plin de savoare,
plin de arome care
sunt vesnic sfinte, vesnic rare.
Si primul fel sunt ochii tai
ce-mi lasa-n suflet vanatai.
Plini de culoare, plini de valvatai,
imi bat in inima si-n inima imi bat batai.
La felul doi, parul-ti suav
imi contureaza un refren firav
ce-mi suna lung si-mi suna grav.
Ce cantec bland dar si marsav…
Desigur, vine felul trei,
mana ta fina pe obrajii mei,
o mangaiere lunga chiar sub ochii grei
iar tot ce vreau…e tot ce vrei.
De felul patru ce sa-ti zic
decat ca nu pot sa mi-l interzic.
Picioare lungi si-un mers de nu pot sa-l prezic.
Iti jur, nu ma mai satur cu nimic!
Vine si cinci, e glasul plin.
Plin de venin si plin de vin,
e calibrat de un acord ceresc, divin,
special gandit sa-mi cante un destin.
Cand ma gandesc ca nici n-am inceput
sa-ti spun macar de continut…
Si cate feluri am avut,
si cate feluri inca sunt…
Las la sfarsit desertul care
este sarutul tau…si mi se pare
ca e meniu de sarbatoare,
plin de culoare, plin de savoare…
