Noapte e lunga. Si ma vezi,
ma crezi,
ma-nseninezi.
Si tu ma stii, si eu te vreau, si nu gresesc
c-as vrea sa te iubesc.
Nu te gasesc.
Iarasi in vise, mii de ganduri se topesc
si obosesc.
Petala blanda purtata prin vant,
zburand,
te regasesc intr-o scanteie, murind.
Eu din iridiu sunt facut.
La fel cum ingerii din cer ce m-au crescut,
la fel si ei au un trecut.
Morbid, duios si-apasator,
privesc dupa cortina-n viitor,
dar stiu ca eu de fapt sunt un actor.
In fata ta nu o sa joc vreun rol.
In fata ta o sa fiu bantuit
de stele, luna si de cerul insorit,
si de arhangheli ce m-au insotit
de la geneza, pana am murit.
Avid.
Dupa putere, dupa bani, dupa dorinta
dar cel mai mult, dupa a ta fiinta!
Sa te traiesc,
de fiecare data cand te povestesc.
Noapte de noapte sa nu uit sa te iubesc.
Palesc.
Nu ma citi si nici macar nu incerca,
nu o sa reusesti, te rog si te implor, tu nu fa asta.
Tu fii alta. Fii tu altceva.
Tu fii a mea,
si nu zic nu…si nu zic da.
