Eu unul, nu prea dorm noptile. Unii lucreaza noaptea, altii asculta melodii, unii se uita la TV, altii stau pe Facebook, iar unii pur si simplu nu dorm. Eu nu dorm. Si nu fiindca mi-e frica de cosmaruri, ci fiindca mi-e frica de vise. Mi-e frica de faptul ca o sa o vad din nou pe EA. Tu cum faci, cum rezisti? Il visezi? Il vezi pe EL de fiecare data cand inchizi ochii?
Te scufunzi in cearceafuri, pui capul usor pe perna si inchizi ochii. Ceva lipseste. Nu ti-a spus EL noapte buna. Te doare? Te sufoca chestia asta? Ai impresia ca peretii se aduna in jurul tau si iti soptesc constant „esti singura” ? Intinzi bratul in lateral si in loc sa il sprijini pe pieptul lui ca intotdeauna, dai de o perna rece. Incerci sa auzi ceva dar e prea liniste. Cauti o respiratie, dar e prea liniste.
Daca esti una din alea norocoase, faci cumva si adormi. Si e ok. Dar daca adormi si il visezi, ce faci atunci? Cum te mai trezesti a doua zi dimineata langa o jumatate de pat gol cand toata noapte EL te-a iubit in vis, te-a mangaiat, v-ati jucat, ati facut tot ce te face pe tine mai fericita?
Stii ce greu e sa visezi oameni, sa le vezi fata, sa ii simti? E demonstrat faptul ca cel mai usor visam animale sau locuri, mai rar oameni; si atunci cand ii visam ne este greu sa le atribuim o fata. Stii care e partea proasta? Daca l-ai visat cel putin o data, sa nu mai zic de 2-3 ori, atunci il iubesti. Stii care e partea si mai proasta? Ca s-ar putea ca si el sa te fi visat si tu sa nu afli niciodata.
Nu inchide ochii, nu adormi…nu inchide ochii, nu adormi…
Cosmarurile sunt simple: te sperie, te trezesti, iti stergi transpiratia si a doua zi ai cam uitat. De vise trebuie sa fugi, findca visele dainuiesc in timp, sunt pe vesnicie. Visele sunt cel mai pedant demon al sufletului…