Ai fost intr-o relatie, ai iesit, ai intrat in alta, ai iesit. Ai intalnit oameni noi, ciudati, dragastosi, amuzanti, enervanti, pasivi, impulsivi; au intrat in viata ta, au si iesit. Ti-ai lasat amprenta pe zeci de buze, in zeci de ganduri, in zeci de feluri. Ai zambit, ai ras, ai plans, ai suspinat, ai suferit.
Nu crezi ca ar fi timpul sa te opresti? Sau inca nu e timpul tau?
Daca stii despre ce vorbesc, intelegi. Daca nu, iti explic. Traiesti o capodopera fara titlu. Autorul te-a pus in mijlocul unei foi albe ca un punct negru, inconjurat de mii si mii de alte puncte si te-a lasat acolo sa iti gasesti singur/a punctele care sa iti formeze propozitia poate prea scurta si prea neinteleasa ce o numesti tu viata.
Treci prin mii de experiente si prin mii de oameni. Si e bine asa…pana la un punct. Dupa ce te bucuri de tot, dupa ce iti folosesti toate iubirile trecatoare, toate sentimentele de moment si toate credintele marsave, dupa toate astea vine un moment cand vrei sa aprtii. Simti sa apartii. Ai nevoie sa apartii.
Esti inconjurat de oameni dar primeaza singuratatea. Singur/a intre oameni. Ai nevoie sa simti ca esti a/al cuiva, sa simti ca apartii unui suflet care se gandeste la tine. Te uiti in jur si realizezi ca toti oamenii pe care ii cunosti sunt mai putin, mult mai putin decat ai tu nevoie. Toti, in afara de unul. Acea persoana e singura care iti poate curge prin vene, e singura care poate sa te ajunga in fuga ta necontrolata; si stii ce e ciudat? E singura persoana care te poate ajunge fara sa fii nevoit/a sa te opresti din alergat.
Ti-ai lua mii de doze de libertate dar a devenit prea slab drogul. Iti bati venele, te incordezi si vrei un drog mai puternic, vrei apartenenta. Dependenta de iubire te seaca, te stoarce de normal si te infunda intr-o anormalitate nebanala pe care o intelegi dar nu stii cum sa o simti. A trecut prea mult timp, te pierzi, intri in sevraj.
Ai intiparit pe retina un „I belong to you” si vrei sa-l scuipi cuiva, dar nu stii cui. Si asta doar daca a venit timpul tau; daca nu, imi racesc gura degeaba, nu ma intelegi. Dar o sa vina si vremea ta…
Scuipa-l! Scuipa-l cuiva, spune-ti in minte „I belong to you”, „Iti apartin”, „Pot sa traiesc cu tine o viata” si vezi care e prima persoana care iti vine in minte. Scuipa. Si daca ai noroc, daca ai mare noroc, s-ar putea sa auzi inapoi „Si eu sunt al tau/a ta”.
Daca esti unul din cei norocosi, ia-ti drogul, doza…bucura-te de ea si apoi muta-ti dependenta in dormitor! Suntem construiti sa apartinem.